Padurea Letea

Padurea Letea este cea mai nordica padure subtropicala din Europa, formata pe grindul nisipos Letea din fasii de padure (hasmacuri) dezvoltate printre dunele de nisip. Mergand prin padure, treci printr-o uluitoare schimbare de peisaj, de la padure subtropicala la desert in numai 2-300 de metri.In Padurea Letea, se gasesc 500 de specii de plante si peste 3000 de specii de animale, dintre care mai mult de 2000 sunt insecte, adica peste 70% din speciile de animale din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii (RBDD), grindul Letea fiind considerat de catre specialisti drept unul din cele mai interesante medii naturale din Romania.

Vegetatia este formata din stejarul de lunca (Quercus robur), stejarul brumariu (Quercus pedunculiflora), plopul alb (Populus alba), plopul negru (Populus nigra), frasinul de lunca (Fraxinus angustifolia), frasinul de balta (Fraxinus pallisiae), parul (Pyrus pyraster), teiul alb (Tilia tomentosa), ulmul (Ulmus foliacea) si foarte rar arinul negru (Alnus glutinosa), completata de un subarboret bogat (Crataegus monogyna, Ligustrum vulgare, Evonymus europaeus, Cornus mas, Cornus sanguinea, Rhamnus frangula, Rhamnus cathartica, Viburnum opulus, Berberis vulgaris, s.a.). Pe langa acestea, mai sunt si plantele cataratoare care au dat faima acestor locuri: Periploca graeca, Hedera helix, Vitis silvestris, Humulus lupulus, Clematis vitalba. In covorul vegetal se intalnesc si alte specii rare: volbura de nisip (Convolvulus persicus), brandusa de nisip (Merendera sobolifera) si carcel (Ephedra dystachia). Pasarile sunt reprezentate de codalb (Haliaeetus albicilla), soimuletul de seara (Falco vespertinus), pupaza (Upupa epops), dumbraveanca (Coracias garrulus), prigoria (Merops apiaster) etc. Cateva raritati herpetologice fac parte din aceasta fauna: soparla de nisip (Eremias arguta) si vipera de stepa (Vipera ursinii renardi). Pe langa toate acestea, cei mai impotanti sunt caii salbatici si cei salbaticiti. Cateva sute de cai salbatici traiesc in Padurea Letea si pe pajistile din imprejurimi. Nu este nimic mai spectaculos decat o herghelie de cai salbatici ce trec in galop peste dunele de nisip In 1930, o parte a Padurii Letea a fost pusa sub ocrotire, iar in 1938 a devenit rezervatie naturala.

Un loc exceptional, cu copaci seculari, liane, dune de nisip si cai salbatici. Nisipul nu este ca nisipul obisnuit pe care il gasesti pe plajele din Romania, ci un nisip fin, cald, sarat, fara nici o piatra sau bucati de scoici.
Un loc unde uiti de civilizatie si unde ai vrea sa te abandonezi in linistea naturii.

Satul Letea

Arhitectura satului pastreaza arhitectura traditionala locala. Casele au tencuiala albastra si garduri vopsite cu aceeasi culoare, acoperisul caselor fiind realizat din stuf. Satul pare desprins de timp.
Oriunde te duci in sat, simti ca esti pe plaja. Nisipul extrem de fin, pe care il vedem atat pe strazile satului, cat si pe dunele Padurii Letea, provine din cochilii marine. Cel mai probabil, este adus in localitate din dunele din padure, de vanturile puternice care sufla iarna.

In Letea mai traiesc foarte putini oameni, numarul acestora fiind depasit de caii salbatici care insufletesc orasul si atrag turistii in zona. In sat, vom servi pranzul (optional) la o gospodarie locala, autentica, unde gazdele gatesc mancaruri traditionale simple cu peste.

Plaja Sulina

Plaja Sulina este o plaja linistita, cu nisip foarte fin. Intrarea in apa este neteda, fara pietre sau scoici. Este o plaja ideala pentru familiile cu copii mici sau pentru cei care nu stiu sa inoate, deoarece apa are o adancime foarte mica.

Farul Observator a fost dat in functiune in anul 1841, dar actualmente nu este utilizabil. Se afla situat pe malul stang al Dunarii si este legat de partea continentala printr-un dig de piatra. Pe acest dig inca se mai pastreaza inscriptiile celor ce au participat la constructia sa. Aici s-au realizat filmari pentru filmul “Toate panzele sus”.

Biserica Greceasca Sf Nicolae se afla situata pe una dintre strazile din apropierea canalului Sulina si dateaza din anul 1866.

Turnul de apa se afla intr-o stare buna de functionare si astazi, data exacta a constructiei nefiind cunoscuta. Interesant este ca localnicii spun ca in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, germanii au vrut sa arunce in aer turnul, dar nu au reusit decat sa deterioreze partea superioara.

Orasul este plasat in apropierea confluentei bratului Sulina cu Marea Neagra, pe un grind fluvio-maritim nisipos ingust, corespunzator gurii de varsare a Dunarii in Marea Neagra.

Intinderea grindului de amplasare a localitatii este de aproximativ 3 km, numai in sensul lungimii, pe directia de curgere a Dunarii, iar latimea maxima este de 500 m.Depozitele vechi ale fundamentului sunt reprezentate prin cele paleozoice simezozoice, grosimea acestora fiind de circa 85 m fata de cca 45 m in zona deformare a Deltei. Granulometric, depozitele de nisip sunt din ce in ce mai fine spre suprafata, fapt ce demonstreaza ca puterea aluvionara a fluviului s-a diminuat de-alungul anilor.

Spre deosebire de restul Deltei Dunarii, imprejurimile orasului sunt formate din soluri nisipoase si sarate, partial umede, brazdate de canale. In zonele uscate si sarate vegetatia este cea specifica dunelor, ca de exemplu catina rosie (Tamarix ramosissima). In zonele mlastinoase predomina stuful (genul Phragmites), papura (genul Typha), izma broastei (Mentha aquatica), cucuta de apa (Cicuta virosa), cornaci(Trapa natans) si mai rar, nufarul alb (Nymphaea alba). Zona extravilana se remarca prin absenta copacilor de mari dimensiuni, existand un singur palc de salcami (Robini pseudacacia), plantat la intrarea in oras. Altfel, in oras se pot intalnii salcii (Salix babylonica), plopi, frasini (Fraxinus excelsior), si corcodusi (Prunus cerasifera), pomii fructiferi consacrati fiind mai rari.